Astrobiblia


Dumnezeu a dat luminatori pe intinderea cerului pentru ca

“ei sa fie niste semen care sa arate vremile,

zilele si anii”. [Vechiul Testament, Genesa ].

Bolta cereasca a fost sursa tainicelor invataturi ale oamenilor din vremuri stravechi. Orientarea in spatiu, masurarea timpului, calculele matematice, impartirea cercului in diviziuni au fost determinate de miscarea astrelor pe bolta cereasca. In “Munci si zile” Hesiod –poet al Greciei antice—sfatuieste: “semne ceresti cerceteaza si scapa de orice greseala”. Vechile civilizatii aveau puternice legaturi cu natura, viata lor se desfasura conform ritmurilor si schimbarilor observate pe cer. Cine se mai gandeste astazi ca anul are douasprezece luni pentru ca in acest rastimp se petrec douasprezece lunatii, sau ca saptamana reprezinta o faza a lunii? Desigur, doar astronomii si astrologii.

Autor: astolog Ariela

In Vechiul Testament exista o relatare despre obiceiul ca orice actiune importanta cum ar fi semanatul sau plecarea in calatorie sa se faca la Luna Noua, iar ziua de odihna sa fie a saptea zi, marcata de faza Lunii. In urma cu 4000 de ani stiinta mesopotamiana a inregistrat progrese uimitoare pentru acele timpuri in domeniul matematicii. Dupa modelul ceresc, mesopotamienii au impartit cercul in 360 de grade, gradul in60 de minute, minutul in 60 de secunde, iar anul in 360 de zile.

Stiinta in care asiro-babilonienii si-au adus contributia lor principala este astronomia. Se spune ca dispuneau de instrumente de observatie si au fost primii care au stiut sa faca deosebirea dintre stea  si planeta, au intocmit o harta a boltii ceresti notand destul de exact orbitele, conjunctiile si eclipsele principalelor planete. Au facut o grupare a stelelor in constelatii. Ei considerau stiinta ca un dar al zeiilor, ca o revelatie divina, simtindu-se datori sa observe si sa tina cont de semnele ceresti. Astrologia  si astronomia, in mod firesc, s-au dezvoltat impreuna; preotii erau in acelasi timp astronomi, astrologi, medici si “ghicitori’, erau de fapt intermediari intre divinitate si oaeni. Divinul este acela de la care se asteapta raspunsurile privitoare la existenta.

Care este sensul vietii pe Pamant, sensul existentei omenesti?…In parallel cu aceasta cunoastere senzoriala concreta, oamenii si-au folosit si cunoasterea intuitive cercetand atent si ceea ce primesc ca informatie in interiorul lor fie in stare de veghe, fie in vis. Probabil ca simbolurile au facut parte din viata lor dintotdeauna, pentru ca acestea stau la baza scrierii si, am putea spune, chiar a limbajului.

Avem un exemplu in Vechiul Testament, unde se relateaza interesanta poveste a lui Iosif, fiul lui Iacob, fiul lui Isac, fiul lui Avraam…Conflictul naratiunii se declanseaza atunci cand Iosif povesteste celor unsprezece frati ai sai un vis in care Soarele, Luna si unsprezece stele se inclina in fata lui. Fratii se infuriara si hotarara sa-l pedepseasca pentru aroganta sa, pentru trufia de a le comunica aceasta premonitie precum ca tatal (Soarele), mama (Luna) si fratii (celeunsprezece stele) ii vor recunoaste candva meritele ori superioritatea. Se pare ca descifrarea simbolurilor era…Continue reading→

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s